- damnaţiúne
- s. f.(sil. -ţi-u-), g.-d. art. damnaţiúnii; pl. damnaţiúni
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
damnaţiune — DAMNAŢIÚNE, damnaţiuni, s.f. (livr.; în mitologia greco romană şi în religia creştină) Osândire la muncile infernului. [pr.: ţi u . – var.: damnáţie s.f.] – Din fr. damnation, lat. damnatio, onis. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
damnaţie — DAMNÁŢIE, s.f. v. damnaţiune. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DAMNÁŢIE s.f. v. damnaţiune. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român